Home - obiective turistice Articole Rotterdam – marele port al Europei
 
13.08.2013

Rotterdam – marele port al Europei

Rotterdam - cel mai mare port european, poarta modernă spre Atlantic a Bătrânului Continent

În cel mai mare port al Europei, Rotterdam, prea puţine lucruri mai amintesc de satul pescăresc apărut în 1270 lângă un baraj de pe râul Rotte. Ultimul război mondial a şters din peisajul olandez centrul oraşului cu trecut medieval şi i-a ambiţionat pe localnici să-l reconstruiască după tipare moderniste. Chiar şi portul mare al Rotterdamului s-a reinventat: dintr-un simplu nod comercial şi de transport fluvial a ajuns astăzi un centru internaţional reprezentativ, adăugând valoare în plan economic, industrial şi turistic.

Sursa foto:  ptnphoto / Shutterstock.com

 

Oraşul - port

Timp de 40 de ani (până în 2004), Rotterdam a stat în fruntea listei celor mai aglomerate şi mai mari porturi ale lumii (luând în consideraţie cantitatea de mărfuri tranzitată). A fost însă surclasat de Shanghai, Singapore şi Hong Kong, iar acum deţine întâietatea doar în Europa, fiind urmat îndeaproape de Anvers şi Hamburg. 

Din Evul Mediu începând, au fost necesare veacuri întregi pentru ca satul de pescari de lângă barajul ridicat pe râul Rotte (“apa murdară”) să se preschimbe într-un megalopolis. Fiindcă în estuarul din nord-vestul Olandei râurile Rin (Niewe Maas), Meuse şi Sheldt au format o reţea hidrologică de anvergură înainte ca apele lor să se verse în Marea Nordului, localnicii au conectat o parte din cursuri şi le-au folosit din ce în ce mai mult la transportul mărfurilor. Abia în secolul XIX oraşul şi portul vor începe să se extindă pe malurile lui Niewe Maas şi să se modernizeze într-un ritm alert, odată cu amplificarea transportului maritim – portul avea deja asigurată ieşirea la Marea Nordului. O dovadă simplă a progresului urban a fost construirea celei mai mari clădiri de birouri din Europa, Witte Huis (Casa Albă), cu înălţimea de 45 de metri, mare pentru vremurile acelea.

Dezvoltarea Rotterdamului a fost întreruptă de cel de-al Doilea Război Mondial, când bombardamentele au distrus tot centrul vechi, lăsând în picioare doar clădirea Primăriei. La doar două săptămâni de la tristul eveniment, olandezii au început munca de reconstrucţie a oraşului lor, folosind pentru aceasta un plan arhitectural modern. Treptat, Rotterdamul a căpătat înfăţişarea unui centru business, cu o suită de faţade din sticlă şi metal strălucind în soare. Modernismul a redefinit oraşul, în acord cu exigenţele olandeze şi cu aspiraţiile spre urbanism de înaltă clasă.           

În 1892, un nou şi extins canal a legat râurile Rin şi Meuse de mare, permiţând lucrări de amploare în portul Rotterdamului şi încurajând comerţul internaţional în zona estuarului. Cu timpul, lungimea docurilor s-a mărit, tot mai multe vase maritime au pătruns în oraş şi o multitudine de posibilităţi s-au ivit pentru economia locală. Portul, întins din centrul oraşului şi până la mare (porţiunea de aici a primit denumirea de Maasvlakte), nu a mai fost un simplu punct de trecere a mărfurilor. În cei 40 de kilometri ai săi s-au construit depozite, reţele de drumuri, rafinării, ateliere, fabrici etc., aşa încât multe dintre produsele  brute sosite pe nave să ajungă în Europa sau în lume deja prelucrate, transformate, ambalate. Industria a completat latura comercială a portului şi a impulsionat economia locală într-un oraş a cărui importanţă se cerea recunoscută la nivel mondial.

Azi, Rotterdamul urmează să mai lărgească partea din portul său intersectată cu marea, pentru a face loc unui număr şi mai mare de containere şi pentru a crea oportunităţi de dezvoltare industriei chimice. Deşi noul proiect a avut întârzieri în derulare, din pricina unor probleme de mediu, Maasvlakte 2 e foarte aproape de reuşita previzionată. Pe de altă parte, autorităţile portuare şi municipalitatea încurajează activităţile de promovare turistică a portului, mizând pe excelenta lui organizare, designul modern şi caracterul spectaculos al evenimentelor ce au loc aici continuu: acostarea marilor cargoboturi şi vase de croaziere, descărcarea mărfurilor, manipularea containerelor, reparaţiile şi intervenţiile tehnice, traficul navelor militare etc.    

Sursa foto:  TonyV3112 / Shutterstock.com

 

Portul în statistici

● dinspre mare, sosesc anual în port 34.000 de nave, iar dinspre interiorul Europei – alte 133.000.

●  locul de muncă a peste 85.000 de olandezi se află în strânsă legătură cu portul.

● Autoritatea Portuară are 1200 de angajaţi, care se ocupă de monitorizarea traficului, dirijarea navelor, controlul intrărilor şi ieşirilor din port, în special ale celor de substanţe periculoase, asigurarea securităţii şi dezvoltarea portului. 

●  în fiecare an aici sunt descărcate şi încărcate 420 de milioane de tone de marfuri, la o cifră de afaceri de 450 de milioane euro. Profiturile de zeci de milioane de euro se împart între acţionari, municipalitatea Rotterdamului şi guvernul olandez.

● 100 de milioane de tone de ţiţei brut trec prin port anual, o cantitate suficientă pentru a umple 65 de stadioane de fotbal precum Feyenoord (Rotterdam).

● ţiţeiul se descarcă din nave la Terminalul Maasvlakte şi de aici e transportat prin conducte la cinci rafinării, unde se prelucrează şi se obţin combustibili şi diverse materii prime pentru industria chimică din Olanda ori Europa. De exemplu, cherosenul ajunge direct - tot prin conducte speciale - în aeroporturile din Amsterdam, Bruxelles şi Frankfurt. 

● în partea vestică a portului pot ancora vasele maritime mari, întrucât aici adâncimile permit accesul unor ambarcaţiuni cu pescaj şi de peste 20 de metri.

● unul dintre cele mai mari cargoboturi care acostează în port este „Berge Stahl”, un uriaş de 360 m lungime şi 65 m lăţime; acest vas transportă minereu de fier şi face curse între Brazilia şi Rotterdam.

●  în port ajung cele mai mari cantităţi de cărbune importat în Europa – folosit în Olanda şi Germania pentru centralele termice. Cum multe mine din ţările vestice s-au închis, Africa de Sud, Canada şi Australia au devenit furnizori importanţi de cărbune şi aleg să-şi treacă marfa prin Rotterdam. 

● zilnic, cel puţin 200 de camioane încărcate cu fructe şi legume pleacă din port spre toate ţările  Europei; se spune că fiecare al doilea european bea suc de fructe ce poartă eticheta virtuală „via Rotterdam”.

●  anual, 270.000 de autovehicule sunt trimise în Europa din portul Rotterdamului. 

 

Navigând prin Rotterdam

Fiiindcă principala atracţie a oraşului este portul – acestuia i se datorează dezvoltarea Rotterdamului ca megalopolis european – şi pentru că totul a fost construit pe lângă apa fluviului şi printre canale, se poate spune că, odată ajuns aici, turistul e invitat să navigheze în cel mai “olandez” stil cu putinţă. Îi stau la dispoziţie câteva din cele mai atractive tururi, dar cel mai bine ar fi să înceapă cu un vapor istoric: De Rotterdam. Simbol al Olandei, acest vas cu abur din 1958 a fost unul dintre cele mai mari şi mai luxoase nave de croazieră ale vremii sale. Renovat, el primeşte oaspeţi pentru tururi obişnuite, cine fastuoase, congrese şi evenimente diverse, cu aceeaşi eleganţă ca în deceniile în care aluneca regal pe ape şi făcea cinste din plin talentului constructorilor de vase olandezi. 

Sursa foto:  TonyV3112 / Shutterstock.com

Cu Splashtours, adică un autobuz-amfibiu unicat, se pot vedea în 60 de minute cele mai importante obiective turistice ale oraşului. Ambarcaţiunile Spido oferă tururi de 75 de minute, ce includ neapărat vizitare portului Rotterdam, putând fi astfel observată în direct activitatea intensă de pe docurile largi şi aglomerate. Pentru cei ce doresc să se aventureze şi mai departe, Waterbus pune la dispoziţie vapoare mici pentru ca turiştii să ajungă în oraşele apropiate, dar şi la feribotul care îi transportă la Kinderdijk, faimos pentru morile sale de vânt. Amatorilor de tururi neobişnuite le vine în ajutor Tinto HotHug: această ambarcaţiune originală îi ţine pe turişti scufundaţi într-o baie încălzită cu abur, cât timp se desfăşoară turul de oraş şi ghidul le vorbeşte despre punctele de atracţie. 

Ar mai fi de încercat Pannenkoekenboot, un vapor pe care eşti invitat să mănânci câte plăcinte poţi pe durata vizitării oraşului, sau Eendracht, vasul cu pânze ce navighează în întreaga Olandă şi chiar mai departe. Portul din Rotterdam lasă deschisă permanent poarta de intrare în lume.

Sursa foto: jvd-wolf / Shutterstock.com

 

Un oraş pentru toţi

Din totalul suprafeţei sale de 319 km², uscatul Rotterdamului acoperă două treimi, în timp ce suprafaţa de apă înseamnă o treime. În zona municipală trăiesc peste 600.000 de olandezi, iar în cea metropolitană - 1,2 milioane. Nivelul de trai ridicat al populaţiei e în conexiune directă cu marele port al oraşului, prin care intră şi ies mărfurile lumii. În comparaţie cu numărul vaselor de transport, cel al navelor de croazieră e infim, dar Rotterdamul e foarte accesibil pe cale aeriană şi rutieră, aflându-se în legătură cu toate marile capitale europene şi nu numai.

Dincolo de marginile portului, atmosfera oraşului e una încărcată de energie, deschidere spre nou şi spirit de afaceri. Viaţa trepidantă se derulează în mare parte pe bărci şi pe biciclete, însă oraşul are şi o reţea de transport în comun bine pusă la punct, incluzând autobuze, tramvaie şi metrouri moderne. 

Turistul care a vizitat mai întâi portul şi doreşte să parcurgă oraşul, cu multele sale atracţii, va avea de unde să aleagă obiectivele de interes istoric, monumentele de arhitectură, locurile de distracţie şi recreere sau localurile sofisticate. Rotterdamul se recomandă cu eleganţă: un port al lumii şi un oraş pentru toţi.  

Sursa foto: Igor Plotnikov / Shutterstock.com

 
 
Comenteaza
  • 22 septembrie 2013 / 01:36 foarte tare

    foarte tare.accept sa primesc smsuri,nu fac nimic si primesc bani.nu pare smecherie. http://www.vivasms.ro/h/bfc43ad936

  • 13 august 2013 / 15:17 dani

    Curat Constanta, doar ca nu il au pe Mazare cu * noastre.

  • 1