Cataratori de elita: aventuri la limita

Escaladarea stancilor este, esentialmente, un sport ai carui practicanti se catara pe formatiuni stancoase naturale, avand singurul tel de a atinge varful sau punctul final al unei rute predefinite. Sportul se aseamana, intrucatva, cu "scrambling"-ul - o alta activitate ce presupune un fel de escaladare - insa catararea pe stanci se diferentiaza, in general, prin faptul ca bratele sunt folosite pentru a sustine greutatea cataratorului si pentru a oferi echilibru. Escaladarea stancilor este un sport ce solicita atat mintea cat si trupul, unul care testeaza adesea forta, anduranta, agilitatea si echilibrul unui sportiv, deopotriva cu autocontrolul sau mental. Poate fi o activitate extrem de periculoasa, iar cunoasterea tehnicilor potrivite de catarare, precum si intrebuintarea echipamentului specializat sunt cruciale in siguranta completarii rutelor. Datorita multitudinii si varietatii de formatiuni stancoase din lume, activitatea escaladarii lor a fost separata in cateva stiluri si sub-discipline diferite. Desi nu reprezinta o proba olimpica, catararea pe stanci este recunoscuta de Comitetul Olimpic International drept un sport.

Desi catararea pe stanci a reprezentat o componenta importanta a alpinismului din muntii Alpi, este acceptat la scara larga ca acest sport a inceput in ultimul sfert al secolului al XIX-lea, in diferite parti ale Europei. A evoluat, gradual, de la o necesitate alpina, catre o activitate atletica distinsa. Elementar, catararea pe stanci implica escaladarea unei rute, mai ales cu ajutorul propriilor maini si picioare si, uneori, asigurat cu o sfoara, in special pentru protectie si deloc pentru ascensiune. Pe masura ce inaltimea fata de pamant creste, riscurile de raniri cauzatoare de moarte necesita masuri de siguranta aditionale. O varietate de tehnici de escaladat specializate si echipament alpin potrivit exista pentru a asigura aceasta siguranta, iar cataratorii vor actiona de obicei in perechi si vor intrebuinta un sistem de sfori si ancore, proiectate special sa ii tina suspendati pe cei care cad.

Majoritatea stilurilor de catarare moderna sunt considerate "free climbing", escaladare libera, bazata exclusiv pe forta fizica a individului si pe echipamentul folosit doar ca protectie, nu si ca sustinere. Catararea libera se desprinde in cateva stiluri care difera intre ele, in functie de echipamentul folosit si de configuratia armaturilor, franghiilor si ancorelor, sau a lipsei acestora.

• Aid climbing - in continuare cea mai populara metoda de catarare pe pereti. Progresul este obtinut prin plasarea sistematica si atarnarea echipamentului folosit direct pentru sustinerea ascensiunii si stabilirea sigurantei.
• Escaladarea traditionala - implica escaladarea stancilor pe rute care nu au in permanenta ancore plasate spre a-i proteja pe montaniarzi de prabusire in timpul ascensiunii. Echipamentul este intrebuintat ca protectia impotriva prabusirii, dar nu pentru a sustine in mod direct escaladarea.
• Cataratul sportiv - implica intrebuintarea protectiilor sau a ancorelor permanente, atasate peretilor de stanca.
• Bouldering - catararea pe rute scurte si la inaltimi mici, fara ajutorul franghiilor de siguranta. Protectia, daca e sa fie folosita, consta in supravegherea cataratorului de catre o persoana de la baza stancii care, eventual, directioneaza printr-o sfoara caderea alpinistului in afara zonelor foarte periculoase.
• Catararea libera - cea mai comuna metoda folosita pentru catararea bazata pe propriile puteri fizice si pe propria pricepere. Se poate baza pe sisteme simple de franghii, pentru protectie si stationare.
• Free soloing - catarare individuala, fara ajutorul franghiilor sau al protectiilor de orice fel. Daca se intampla o alunecare, o eroare, iar cataratorul nu se afla deasupra apei, acesta va fi, cel mai probabil, ucis sau foarte grav ranit. Desi, tehnic, se aseamana cu bouldering-ul, catararea free solo vizeaza in general rute la intaltimi mult mai mari si cu un potential letal mult mai ridicat decat in cazul boulderingului.

Escaladarea stancilor se rezuma la echilibru, insa creativitatea si concentrarea sunt, de asemenea, factori vitali in aceasta activitate. Catararea este un sport care supune fizicul unor provocari extreme si mentalul unui consum nervos sporit. Va testa anduranta individului, in timp ce acesta se apropie, catarandu-se, putin cate putin, de scopul sau, varful. Asadar, cataratorul are nevoie de un plan, de concentrare, perseverenta si staruinta. Alpinismul va conduce pe oricine spre un cu totul alt nivel de constiinta si perceptie a lumii naturale care ne inconjoara, purtand omul spre locuri de o frumusete care taie rasuflarea si ajutandu-l, in acelasi timp, sa descopere noi aspecte ale propriei fiinte.

Acest sport periculos mai presupune si incredere; atunci cand cataratorul cade, si va cadea, trebuie sa se poata bizui intru totul pe partenerul sau de escaladare, spre a-si incredinta viata in mainile lui. Odata ajuns in varf insa, oricine va simti un impuls nestapanit de a ridica bratele deasupra capului, in semn de victorie si de a-si proclama, urland, cucerirea proaspat intreprinsa.

Catararea solitara deasupra apelor adanci este o ramura a acestui sport, ce presupune catararea individuala in prezenta apei la baza stancii, spre protectia cataratorilor, ca prevenire a unor accidentari serioase. Daca un alpinist se prabuseste in marea de sub stanca, va putea considera irosite adrenalina si multele ore petrecute pentru a fi ajuns in punctul din care s-a prabusit dar, in rest, va fi absolut in regula. Pe teritoriul Croatiei, exista 10 locatii pentru catarari si o suta de posibilitati abordabile si neexplorate, inalte de 30 pana la 40 de metri. Solo-ul deasupra apelor adanci nu trebuie facut la inaltimi mari, insa, in apropiere de Kornati, Croatia, Inelul de Foc reprezinta una dintre cele mai grele locatii de acest fel din lume, de pe peretele Sfantului Gral, aflat in Insula Mana. Un alt loc remarcabil pentru acesti vanatori de adrenalina si aventura este stanca Totem Pole, inalta de 65 de metri, din Cape Hauy, Tasmania, Australia. Aici, cataratorii nu se multumesc doar cu "simpla" escaladare a verticalei stancoase ci, odata ajunsi in varf, traverseaza haul dintre ea si uscatul montan, in echilibru, pe o sfoara prinsa intre cele doua puncte.

Un catarator pe stanci are nevoie de degete puternice, brate sigure si picioare bine antrenate, precum si de echipamentul potrivit. Adesea, in timpul escaladarii, crapaturile sunt prea mici pentru a incapea in ele degetele, iar de aceea, singura cale de a continua catararea este fortarea varfului degetelor in gaurele, folosirea presiunii opozante si fortarea pe verticala. Totusi, forta nu inseamna intotdeauna succes in aceasta activitate. Cheia este echilibrul. Sunt necesare un plan si cunoasterea unor tehnici esentiale despre cum sa te odihnesti si sa te regrupezi, pentru a putea continua drumul. Adesea, practicantii isi julesc pielea si sangereaza de dragul sportului, dar ce se intampla in cazul unei cazaturi mai serioase? In absenta echipamentului adecvat si a starii de spirit potrivite, mult mai multi cataratori ar muri in fiecare an. Exista chiar si un mod corect de a te prabusi. Stiind cum vei cadea este critic in a nu te rani. Sunt momente, totusi, cand si o vaga perturbare a concentrarii si efortului se finalizeaza cu o cazatura brusca. In Muntii Albastri, din Australia, chiar si cei mai experimentati alpinisti ai stancilor mai cad si isi datoreaza supravietuirea echipamentului din dotare si unui partener de catarare rapid.

Multi cataratori profita de siguranta bolturilor plasate anterior trecerii lor prin anumite locuri. Dar, odata ce un astfel de sportiv evolueaza de la escaladarea sportiva la cea extrema, opteaza pentru rute dificile sau nepracticate anterior si invata sa isi croiasca propria ruta de-a lungul peretelui vertical. Rezistenta, puterea si autocontrolul sunt vitale in stapanirea acestui sport. Cataratorii folosesc un sistem de evaluare pentru a incadra nivelurile de dificultate ale diferitelor rute. Nivelul expert inseamna ca numai 10% dintre cataratorii din intreaga lume pot gestiona respectivele povarnisuri. Nivelul elita inseamna ca ruta poate fi abordata doar de cei mai buni dintre cei buni. Si chiar si acestia mai cad, din cand in cand, in timpul unei operatiuni atat de complicate. Altfel, coborarea este relaxanta, o coborare controlata de-a lungul unei franghii.

In mod firesc, cataratorii pe stanci dobandesc o mai profunda apreciere fata de lumea naturala din jurul lor. Se regleaza pe frecventa stancii. Unii dintre acesti sportivi par a fi binecuvantati cu puteri supranaturale. Escaladeaza pereti verticali si executa catarari extrem de periculoase, uneori si cu capul in jos. Moab, din Utah, este faimos pentru aventurile pe care li le promite amatorilor de activitati exterioare. Formatiunile stancoase naturale de aici ofera provocari unice pentru alpinist. De la catararea pe piatra pana la culegerea laurilor, sportul escaladarii stancilor infloreste in acest taram de o frumusete dura. Trebuie sa mergi mereu mai departe si sa cuceresti. Daca ti-ai ales catararea pe stanci ca hobby, pregateste-te sa asuzi din abundenta si sa iti antrenezi musculatura. Pregateste-te sa sari din stanca in stanca. Fii gata sa iti pastrezi calmul si sa ai incredere in partenerul tau, atunci cand o mica bresa din concentrarea ta iti provoaca prabusirea. Odata ce ai ajuns in varf, esti, atat mental, cat si fizic, deasupra tuturor. Nu vei uita si nu vei regreta niciodata.

Daca pasiunea pentru temeperaturi scazue este la fel de mare precum cea a catararii, atunci sportul gliseaza usor spre escaladarea ghetarilor. Aici trebuie, nu doar pricepere in catarare, dar sunt de confruntat si provocarile aditionale aduse de prezenta ghetii inselatoare si reci. Particule de gheata vor cadea pe fata si pe ochii cataratorului, in timp ce avanseaza. Este un sport de actiune, in care totul se intampla foarte repede, dar practicantul nu trebuie sa uite niciodata ca teama este cel mai mare dusman, iar echilibrul este cel mai bun prieten. Escaladarea stancilor il va duce pe practicant in unele dintre cele mai spectaculoase puncte de pe planeta. Sportul il va prinde in mrejele lui si se va indragosti iremediabil de aceste aventuri pline de adrenalina.

CITESTE SI:

• Tomi Coconea: Omul care urca muntele mai repede decat telescaunul
• Inotatorii "de gheata" ai lumii (FOTO)
• Alex Gavan, primul roman care urca pe Everest fara oxigen
• Punct culminant in cea mai mare expeditie romaneasca - EcoGreenlad 2010
• Cel mai tanar cuceritor al Everestului