Paradisul El Gouna: Marea din desertul cel mare
De cateva mii de ani, in Egipt, nisipul pare sa nasca doar piramide. La El Gouna, pe tarmul Marii Rosii, desertul a produs insa un paradox turistic: o oaza de verdeata intr-un complex lagunar inventat abia in deceniul trecut. M-am convins ca minunea este posibila numai dupa ce am parcurs 500 de kilometri prin Sahara, pornind din Cairo in directia sud.
Totul a inceput in 1992, cand un bogat om de afaceri
egiptean a decis sa-si construiasca o casa de vacanta undeva la
malul marii, departe de lumea dezlantuita. Dupa putin
timp, a realizat ca e pacat ca farmecul salbatic al locului sa fie
rezervat doar celor cativa prieteni ai sai amatori de sporturi
nautice sau de safari in desert. A cumparat o mare suprafata de
pamant (mai bine zis, de nisip), cu 1,5 $ metrul patrat, pe care
a construit un hotel, apoi doua, apoi
treisprezece.
Acestora li s-au adaugat un sistem intortocheat de lagune,
cateva golfuri artificiale numai bune pentru acostarea iahturilor
din lumea larga (aici vin inclusiv navigatori din
Australia), un sirag de insulite legate prin poduri si canale
"venetiene", palcuri de mangrove (singurul arbust care se hraneste
cu apa sarata), dar si palmieri cat cuprinde. La umbra lor, mii de
kilometri de tevi, furtunuri si furtunase au irigat pajisti,
ronduri de flori si chiar un teren de golf, inverzind acest petic
de Sahara pana la limita neverosimilului.

Pentru a nu se pierde specificul local, toate hotelurile,
ca si celelalte facilitati turistice (restaurante, cluburi, lanturi
de magazine), respecta din punct de vedere arhitectural - chiar si
in cazul in care au fost proiectate de Michael Graves, autorul
Disneyland-ului parizian - stilul nubian clasic: cladiri
joase, cu cel mult doua-trei niveluri, cu gradini interioare
racoroase si coridoare pline de umbra (o discretie sa-i zicem
feminina, daca ne raportam la vesmintele inca actuale pentru
majoritatea femeilor egiptene, protejate de o aura de mister, dar
si de feregea sau galabie…).
Desi El Gouna este ea insasi o oaza, nimic nu te impiedica sa vizitezi intr-o seara o veritabila oaza de beduini. Satul de confortul unor hoteluri ca Sheraton, Paradisio, Mowenpick, Steingenberger, Rihana sau Ocean View, poti alege sa stai in fund pe rogojini, in jurul unor masute joase, incarcate de mancaruri si, mai ales, de dulciuri orientale. Traditia bucatariei faraonilor, dar si mostenirea de data mai recenta a pasalelor turcesti impun o varietate ametitoare de gusturi si arome: cuscus, tahina, humus, taboule, vinete impanate, bame in sos dulce, orez cu ceapa, salata de fasole, supa de linte, salata de cartofi cu usturoi si lamaie, masline de toate marimile si cu toate umpluturile, shaorma, kebab, kofta, lahma, musaca, pita cu susan, fatush, baclava, sarailie, caramel, prajituri cu migdale si curmale, halva, fistic, felurite jeleuri, milkshake de mango si tot asa, pana iti iesi din minti de placere!

Apoi, langa tine se vor produce temutii razboinici ai
desertului, dar si incitantele dansatoare din buric (aici,
unduind pantece si solduri cu mult mai suple decat prin Turcia sau
aiurea). In plus, insisi chelnerii vor dansa pe ritmurile muzicii
electro belly, remixand cantece populare de tipul Trenul de la
Assuan la Cairo (un fel de Trenul cursa de persoane Apahida -
Cluj-Napoca, desigur, cu insolatia aferenta de peste zi).
Vei avea intotdeauna la dispozitie o narghilea,
dar nu te gandi la has-has, ci multumeste-te cu tutun egiptean
amestecat cu fructe confiate, petale de trandafiri, miere sau
melasa. Daca esti dedat bauturilor crestinesti, aici vei avea parte
doar de vinuri locale (toate imbuteliate sub brandul Obelisk) si de
o bere cu gust de nisip (numita, cum altfel, Sahara).

In cazul in care camila din dotare isi cere dreptul la alcooluri
multiplu rafinate, cam asta-i toata oferta, dar nu e neaparat un
motiv de intristare. Te poti drege cu karkade (ceai dulceag
de hibiscus), iar in juru-ti va fi muzica, vor arde
faclii, voaluri vor dezveli inselatoare forme de amfore umane… Faci
sport, dar stii ce faci? Dupa atata mancare, e obligatoriu sa arzi
grasimile acumulate intr-o asa de dulce nesimtire, asa ca ia-ti
pantecele tau si umbla! Mai intai vei pasi pe apa, reinvatand, in
buna traditie biblica, mersul pe valuri in picioare.
Asta presupune surfing, schi nautic sau mai noul
kite, in fapt tot o plansa cu vela, sfartecand lenes
laguna - dar pe alti bani. In cazul in care te urasti atat de mult
incat ai senzatia ca nici marea nu te mai suporta, te poti disimula
in adancuri. In traducere exacta, asta inseamna scuba diving si
snorkeling, adica scufundare cu si fara tub de oxigen, intr-o
explorare a recifului de corali bantuit de pestisori, pesti medii
si pestoi uriasi, cu totii colorati.
Daca te incearca omenescul sentiment de frica, te poti macar lauda
ca te-ai dedat la diving si poti trandavi pe puntea vasului de
croaziera Galatea, ars de soare si parlit ingrozitor (El Gouna,
adica 365 de zile cu soare pe an).

Atentie la rehidratarea permanenta, obligatorie
intr-o atmosfera atat de uscata cum e cea din Egipt, dar sa nu-ti
treaca vreodata prin cap ca ai putea sa bei apa de la robinet! Un
prieten a facut-o si, dintr-o inghititura, a ajuns direct la
spital, conectat la perfuzii. Presupunand ca te-ai adaptat
conditiilor de mediu, poti indrazni mai mult, trecand la golf,
karting sau - mama tuturor distractiilor! - unditareala. Toate
aceste activitati sunt posibile in El Gouna, un loc de unde
plictiseala a fost exilata de mult.
Sa nu va mai surprinda nimic: e posibil ca, intr-o buna zi, Tiger
Woods sa incerce cele 18 gauri omologate de aici, Roxana Ciuhulescu
sa se dea cu masinutele prin zona, iar Rex Hunt sa faca o partida
de catch and release pe mare, in cautarea unor pesti de record
(daca nu esti asa de pretentios, te poti distra si cu caraseii de
la ferma special amenajata in buza desertului). Camilele nu lipsesc
nici ele din peisaj, fiind blande si usor de incalecat.

Cei care au rau de inaltime pot face hipism clasic
sau mai putin clasic (calarind, pe inserat, la marginea Saharei,
pana la oaza si inapoi). La final, te asteapta un circuit cu totul
si cu totul special: sauna - jacuzzi - masaj thailandez (recomand
cu entuziasm varianta full body, asociata fara pic de jena cu un
episod full monty). Dupa ce statiunea aceasta, desprinsa parca din
1001 de nopti (versiunea contemporana necenzurata), a scos, la
propriu, tot untul din tine, parcheaza-ti narghileaua la marginea
piscinei. Tarziu, in noapte, cu cerul instelat deasupra ta, vei
intelege, in fine, legea morala a lui Ali Baba: "Distreaza-te si nu
ezita!".
*
CITESTE
SI:
- 7 destinatii insolite de scuba-diving si snorkeling din lume
- Turismul in mod stiintific: Vara asta descopera lumea!
- De ce imi plac elvetienii?
*

superb www.sejurturism.ro
Sa nu mai vorbim ca se afla la 20 de km de Hurgada,cam tot ce este construit in acea zona sunt de fapt "perle ale marii rosii" .Am avut placerea sa merg de cateva ori acolo si peisajul i-ti taie rasuflarea.
Si eu am fost acolo acum 2 ani,si a fost foarte frumos! De vis! Anul viitor in martie merg iar,abia astept! :D
M-am intors de trei zile din acel paradis descris foarte bine de autor. lectura si fotografiile m-au transpus in atmosfera de care m-am bucurat chiar zilele trecute. Pot spune ca ma consider norocoasa ca "am fost acolo". Opulenta locului nu poate fi depasita decat de viata surprinzatoare a Marii Rosii. Putine comentarii ar mai putea fi adaugate. Poate doar acela ca, daca tot ati ajuns intr-un astfel de loc nu ezitati sa plecati cu vaporul catre ceea ce se numeste "Casa Delfinilor", unde se afla unul dintre cele mai frumoase si populare recifuri de corali din Marea Rosie si evident, delfini. Si,..... daca se indeplineste dorinta pe care mi-am pus-o (conform traditiei) atunci cand am trecut cu barcuta pe unul din canale, pe sub un pod, e posibil sa ma intorc acolo !
Peisaje de vis care parca te cheama sa le vizitezi. Intradevar e unul din multele locuri pe care chiar merita sa le vizitezi si sper ca candva sa ajung si eu pe acolo.