Home - obiective turistice Articole Calatorie in timp prin Semmeringul romanesc
 
22.08.2010

Calatorie in timp prin Semmeringul romanesc

Calatorie in timp prin Semmeringul romanesc

S-a intamplat demult, mai precis in anul 1861, atunci cand statul austriac, stat ce administra pe atunci tinuturile Severinului, a decis sa finanteze construirea primei cai ferate montane de pe teritoriul valah. Doi ani mai tarziu, in anul 1863, linia ferata Oravita – Anina, era data in functiune pentru traficul de marfa, urmand ca in 1869, linia sa fie deschisa si pentru traficul de calatori. Atat de frumos era tinutul strabatut de calea ferata incat austriecii l-au numit „Elvetia banateana” sau „Semmeringul banatean”, aluzie la celebra cale ferata cu acelasi nume din Austria.

Astazi, salbaticia locurilor, frumusetea muntilor, padurilor, viaductelor si a tunelurilor ce strabat calea ferata Oravita - Anina nu este cu nimic mai prejos. Lipseste doar, poate, interesul nostru de a promova si a reamenaja unul dintre cele mai frumoase si mai vechi trasee ferate montane din intreaga Europa. Cele cateva sute de calatori care mai folosesc uitata ruta vin, in special, din strainatate, lor alaturandu-li-se cativa localnici si un numar redus de turisti din Romania. Ei sunt cei care mentin inca viu un veritabil monument istoric trecut, pe nedrept, in uitare.

Sub atenta supraveghere a inginerilor Anton Rappos si Karl Dulnig; alaturi de arhitectii Karl Maniel si Johann Ludwig Dollhoff-Dier, lucrarile la una dintre cele mai mari provocari ingineresti din acea perioada au demarat entuziast, principalul motiv al acestei investitii austriece fiind importantele mine de carbune si metale pretioase descoperite la Anina inca din secolul al XVIII-lea. De numele arhitectului Johann Ludwig Dollhoff-Dier se leaga, de altfel, o poveste tragica. Acesta, neputand suporta rusinea de a fi gresit calculele cu privire la perforarea tunelului Garliste (cel mai lung tunel dintre cele 14 de pe traseu, cu 660 de metri lungime), a ales sa se sinucida aruncandu-se in gol de pe unul dintre viaductele rutei. Calea ferata care masoara 33,4 kilometri urca aproape 338 de metri, de la altitudinea de 218,7 metri la Oravita si pana la 556,4 metri la Anina, traseul fiind strabatut de 14 tunele ce insumeaza 2.084 de metri, 10 viaducte (unele cu inaltimi de peste 25 de metri), aproape 10 kilometri de ziduri de sprijin si peste 21 de kilometri de sapaturi in stanca dura a muntilor. De mentionat si faptul ca la ridicarea viaductelor, acum mai bine de 130 de ani, nu au fost folosite macarele, o adevarata inovatie in materie de arhitectura montana.



De aceeasi ruta de la Oravita se leaga si numele unor mari personalitati cultural-istorice, pe aici trecand trupa de teatru Pascaly cu un tanar Mihai Eminescu in rol de sufleor si secretar al directorului, scriitorul maghiar Jokai Mor sau regele Carol I, in calatoria sa incognito catre Bucuresti.



Linia nu a fost niciodata electrificata, mai mult, trenul care face legatura intre cele doua localitati pastrand doua vagoane construite in anul 1914. Exista, de asemenea o cursa a Regionalei de Calatori Timisoara, trenul "Nostalgia", ce folosea pana de curand singura locomotiva cu aburi functionala din Romania (un "Steierdorf"construit la Viena in anul 1821), precum si o garnitura de tren ce pastra aerul de epoca al pionieratului acestei cai ferate. Nici garnitura clasica nu lasa o alta imagine. Vagoanele pitoresti, cu bancute de lemn, sobe pentru incalzit pe baza de lemne si locuri pentru bagaje realizate din rafie, intregesc imaginea unei veritabile calatorii in timp.



Astazi, garnitura de tren circula zilnic pe traseul Oravita - Anina si retur, un bilet dus-intors costand numai 7 lei. O suma insignifianta fata de adevaratele comori pe care le dezvaluie o calatorie ce dureaza aproape 4 ore... comori pe care doar noi, romanii, putem alege sa le valorificam sau se la reducem la o simpla amintire intr-un album prafuit de fotografii.

CITESTE SI:

Sursa foto: George Oprea si Razvan Vincene

 
 
Comenteaza
  • 03 august 2012 / 12:38 Razvan

    Superb traseu...pacat ca nu ne valorificam ce avem......

  • 06 decembrie 2011 / 01:16 dany

    locomotivele cu abur seria 40 au fost folosite pe tronsonul Boutari-Subcetate nu doar pana in anul 1964 ci pana la momentul inchiderii liniei in Mai 1978

  • 22 decembrie 2010 / 14:29 Cata Lin

    A, am uitat sa mentionez: cuptorul din pozele de mai sus chiar functioneaza, in vagon era placut. Ca si cum ai o soba cu carbuni sau lemne in vagon :) Chiar e pitoresc! catalinsimion.*.com/2010/12/anina-oravita-cu-trenul-iarna.html

  • 22 decembrie 2010 / 14:27 Cata Lin

    Da, linia e splendida, iti vine sa tot mergi si sa nu te mai opresti. Am avut placerea sa merg de vre 5-6 ori, insa niciodata iarna. Duminica trecuta (19 dec 2010), am fost in sfarsit si iarna pe acest traseu. A fost totul la superlativ, zapada si lipsa frunzelor, griul pietrei si stralucirea sinei - toate acestea au facut ca intreaga calatorie sa fie altfel. Astfel se poate vedea si aprecia efortul facut de constructori, se poate vedea cum linia urca pe versanti, se poate vedea stanca in care au fost croite tunelurile sau trecererile, totul fara dinamita din cate am inteles. O relatare a acestei plimbari gasiti aici: http://catalinsimion.*.com/2010/12/anina-oravita-cu-trenul-iarna.html Sper ca linia sa nu fie inchisa, chiar si operarea de catre un operator privat ar fi o solutie, pentru ca la stat nimic nu merge si nu e profitabil. Ca si ceilalti, va sugerez sa faceti calatoria cat mai grabnic, nu se stie cat mai dureaza pana linia va fi inchisa :(

  • 29 octombrie 2010 / 10:07 Edi Nicolau

    Ar fi un mare păcat ca linia ferata Oraviţa - Anina să se închidă, aşa cum se zvoneşte. Trenul străbate un traseu deosebit de pitoresc iar construcţia viaductelor şi a tunelurilor, în condiţiile tehnice din perioada respectivă, impune şi acum respect şi admiraţie pentru constructori. Localnicii şi toţi cetaţenii din Banat - şi nu numai ei -, care ţin la frumuseţile acestei ţări, ar trebui să facă front comun împotriva intenţiei autorităţilor de a desfiinţa această linie ferată care, oricând, ar putea atrage turişti din ţară şi străinătate. Ar trebui popularizată în presa scrisă, la radio şi tv frumuseţea naturală a zonei şi linia ferată Oraviţa - Anina, cu informaţii amănunţite despre oameni şi locuri, cu date istorice începând cu construcţia acestei cai ferate.