Home - obiective turistice Articole Iran, pe drumul mătăsii - Ep. 6: Abyaneh – un clasic al satelor persane
 
06.04.2011

Iran, pe drumul mătăsii - Ep. 6: Abyaneh – un clasic al satelor persane

Iran, pe drumul mătăsii - Ep. 6: Abyaneh – un clasic al satelor persane

Din Kashan la Esfahan puteam să luăm liniştiţi autobuzul, dar voiam să vedem sătucul Abyaneh, un sătuc faimos prin tot Iranul şi vizitat de mult turişti din toată ţara. Este una din ultimele aşezări unde încă se vorbeşte persana de Ev Mediu, straiele tradiţionale sunt extrem de colorate într-o ţară în care negrul chador-ului este considerată culoarea „care trebuie”, în plus datorită aşezării la poalele unui munte de aproape 4000 de metri este foarte răcoare vara... Aşa că mulţi turişti iranieni aleg să se refugieze de caniculă la Abyaneh. Să nu vă inchipuiţi că veţi găsi mega-hoteluri, telecabine şi alte minuni ale turismului de masă. Hoteluri sunt, dar în oraşul nou, în timp ce satul clasic continuă să fie locuit de localnici în case de chirpici roşu cu două etaje – iarna locuiesc la parter, iar vara la etaj –, cu uliţe pline de meandre şi cu un aer dintr-un alt veac.

Odată ieşiţi din Kashan, părăsim zonele plate de câmpie din nord. Iranul este de fapt o ţară muntoasă unde se întâlnesc mai multe falii care au "frământat" munţii, dar care sunt de asemenea vinovate şi pentru numeroasele cutremure catastrofale care lovesc din când în când Iranul. Să ne-aducem aminte cel puţin de cutremurul care a lovit oraşul Bam în a doua zi de Crăciun în 2003 în urma căruia au murit aproape 30.000 de oameni, iar superba citadelă Bam, construită din cărămizi de chirpici, s-a prăbuşit. De aceea nu am inclus Bam în această excursie, dar în mod cert mă voi întoarce în Iran pentru a vizita şi alte locuri unde nu am avut timp să le vizitez, cum ar fi Mashad şi evident Bam, unde se reconstruieşte citadela folosindu-se metodele tradiţionale.

Munţii Iranului sunt pleşuvi şi puternic erodaţi de o climă aspră - iarna termometrul scade sub zero, iar vârfurile sunt acoperite de zăpadă (mai ales la peste 3 - 4000 metri), în timp ce vâra, temperaturile de 50 de grade sunt la ordinea zilei. Şi acum, în aprilie, majoritatea vârfurilor sunt în alb, semn că zăpada încă rezistă. De altfel, nici nu e aşa de cald, nicăieri nu am avut parte de temperaturi mai mari de 30 grade, sfârşitul de aprilie fiind o perioadă excelentă pentru a vizita Iranul.

Trecând pe lângă uzina de îmbogăţire a uraniului

Şoseaua Kashan - Esfahan trece şi prin orăşelul Natanz, devenit faimos prin faptul că aici se află uzina de îmbogăţire a uraniului. Israelul susţine că centrifugele de aici îmbogăţesc uraniul în scopuri militare pentru construirea unei bombe nucleare. Iranul susţine că vor folosi uraniul îmbogăţit pentru centrala nucleară de la Bushehir, oraş aflat la Golful Persic. Evident cum nu am avut dreptul de a inspecta facilităţile de producţie şi nici cunostiintele de a da vreun verdict, nu pot să dau dreptate nici unei părţi. Dar din umilele mele cunostiinte ştiu că nu poţi deţine vreo bombă nucleară până nu faci cel puţin un experiment, care poate fi uşor detectat de seismografe, să nu mai pomenim de alte mijloace mai sofisticate de spionaj. Şi până acum, din câte ştiu Iranul nu a efectuat nici un experiment de detonare a vreunei bombe nucleare în aer sau subteran. În schimb, foarte distractiv, şoferul nostru ne-a spus cu nonşalanţă pe când trecem prin poarta uzinei de la Natanz (aflată totuşi la vreo 20 km de oraş, undeva în pustiu) că "aici facem bomba nucleară". Nu pot însă să nu remarc ca masuri de siguranţă doar câteva turnuri cu băieţi plictisiţi cu mitraliere şi un tranşeu din care apărea o mitralieră anti-aeriană... sper că astea nu sunt singurele măsuri de protecţie.



După uzină, renunţăm la şoseaua principală spre Esfahan şi o tulim la dreapta, perpendicular pe munţi spre Abyaneh. După atâta drum prin deşert, deodată apare brusc o vegetaţie plăcută... doar dacă te duci în ţări deşertice poţi să realizezi ce miracol este apa... oriunde găseşti un ochi de apă, imediat, de jur împrejur, ai parte de verde, de viaţă. Şi odată cu vegetaţia, normal că reapar şi aşezările umane...

Abyaneh - satul încremenit în timp

În fine, ajungem în capătul văii la Abyaneh, ţinta noastră de astăzi. Iniţial, parcurgem principalul bulevard din oraşul nou, cu pomi plăcuţi în dreapta şi stânga şoselei, ajungând într-un final la intrarea în satul vechi... De acum înainte o luăm pe jos, lăsăm maşina la parcarea de la intrarea în sat.

Tradiţia este cuvântul de ordine în Abyaneh. Dar şi turismul.. Imensa majoritate a locuitorilor sunt femei bătrâne, fără dinţi, extrem de scunde... Echipa de baschet feminin a satului probabil că nu ar depăşi 1.60 metri. Dar pe cât de scunde, pe atât de rele "vrăjitoarele" din Abyaneh. Cred că sunt cele mai agresive vânzătoare care am văzut vreodată în lume... Dar vorba lui Lonely Planet, "they take no prisoners", aşa că poţi să scapi întreg dacă ai intrat printr-o casă în căutare de suveniruri.

Adriana a încercat nişte negocieri pentru a cumpăra nişte suveniruri, eşuate însă pentru că femeile din Abyaneh nu sunt la fel de flexibile că vânzătorii din bazare, iar preţurile sunt destul de ridicate, aşa că m-am mulţumit cu a savura celebrul brand local (probabil foarte local, nu am mai văzut aşa ceva nicăieri în altă parte în Iran) Cool Cola, imitând logo-ul lui Coca Cola... În plus, gustul e pe bază de lămâie, deci Cool Cola este un soi de Sprite!



Şi că veni vorba de Coca Cola. Multă lume îşi închipuie că într-o ţara aflată în conflict cu Statele Unite şi supusă unui embargo din partea acesteia va fi greu poate chiar imposibil să găseşti Coca Cola. Dar eu mai găsisem ici şi colo celebrul produs american şi în ţări aflate la cuţite cu SUA cum ar fi Cuba şi Coreea de Nord, deci mă aşteptăm să găsesc celebra băutură americană doar sporadic prin Iran. Sporadic? Da, de unde! Coca Cola este peste tot cu frigidere, cu materiale de reclamă, cu tot ce vrei. Inclusiv cu variante care nu le găseşti în România cum ar fi Fanta light şi Spritelight. Iar fabrica se află în oraşul Mashad, oraş sfânt unde este îngropat Imam Reză, cel de-al optulea imam şiit şi singurul imam care se odihneşte în Iran... Coca Cola americană se produce la doi paşi de cel mai important loc de pelerinaj religios pentru iranieni... nu este încă un paradox?



Plimbarea prin sat a fost plăcută... Am văzut templul focului zoroastrian (pe dinafară), ne-am plimbat pe uliţe şi ne-am încheiat periplul pe la moschee unde se vând de toate, inclusiv suveniruri şi albume de poze (inclusiv în engleză!). Am admirat casele, semănând ca nişte cetăţi, aducându-mi aminte de satul Ait Benhaddou din Măroc, cu ziduri masive făcute însă din nămol întărit! Ne-am pierdut şi printr-o superbă livadă de meri în floare de pe malul râului.Peste rău există o citadelă părăsită,de unde presupun că era o panoramă superbă spre sat, vale şi munţii înconjurători, dar nu am mai ajuns.
Pe drumul spre Esfahan, ne-am oprit şi în oraşul Natanz,. Da, acela cu centrifugele... evident că uzina de îmbogăţire nu se află în mijlocul oraşului, ci la vreo 10 - 20 km de oraş, în schimb în oraş poţi găsi o moschee pitorească, tapetată cu faianţă colorată, strălucitoare, prevestind parcă minunile din Esfahan.



Imediat după Esfahan, am reintrat pe impecabilele autostrăzi iraniene, aşa că şoferul a accelerat pentru a ajunge cât mai repede în vechea capitală a Persiei... Nu am ajuns înainte de apus, aşa că ne-am bucurat de un apus de soare incredibil peste munţii pleşuvi ai Iranului Central... Odată ajunşi în Esfahan, însă am redescoperit cursele furibunde ale şoferilor pentru care condusul este o competiţie permanentă... După două zile de linişte şi pace în Kashan şi Abyaneh, reveneam într-o metropolă iraniana cu mii de maşini şi motociclete conduse de mici Michael Schumacheri. Dar ca şi în Teheran, şi în Esfahan am descoperit nişte oaze nu numai de frumuseţe, ci şi de linişte. Dar despre "Efahan nes-fe Jahan" ("sfahan este jumătate din lume"), perla Iranului, în episoadele următoare.

Cezar a.k.a Imperator este un pasionat de calatorii, istorie si de descoperirea altor civilizatii. Povestile sale din cele 78 de tari vizitate, dar si sfaturi de calatorie le puteti gasi pe www.imperatortravel.ro

Cuvinte cheie: Abyaneh , Iran
 
 
Comenteaza
  • 09 aprilie 2011 / 12:40 hei hei

    http : // romaniacasamea .b log spot . com / un alt fel de umor

  • 09 aprilie 2011 / 09:20 prosperitate

    Piramida Banilor !!! POTI SA FACI BANI USOR, REPEDE SI LEGAL! Nu este nici o gluma, crede-ma! Depinde numai de tine! Depinde de cat de bogat crezi ca meriti sa fii. Scrie un e-mail cu textul “bani” la prosperitate_acum@yahoo.com si vei primi automat detaliile si instructiunile cu ce trebuie sa faci. Foloseste Cornul Abundentei, ajuta-te pe tine, apoi si pe altii! Spor la treaba!

  • 09 aprilie 2011 / 09:20 prosperitate

    Piramida Banilor !!! POTI SA FACI BANI USOR, REPEDE SI LEGAL! Nu este nici o gluma, crede-ma! Depinde numai de tine! Depinde de cat de bogat crezi ca meriti sa fii. Scrie un e-mail cu textul “bani” la prosperitate_acum@yahoo.com si vei primi automat detaliile si instructiunile cu ce trebuie sa faci. Foloseste Cornul Abundentei, ajuta-te pe tine, apoi si pe altii! Spor la treaba!

  • 07 aprilie 2011 / 20:31 vreau si eu

    frumos, imaginatia se lasa antrenata

  • 06 aprilie 2011 / 10:03 anna

    hey..frumos articol...dar e sec, lipsesc detaliile...rau de tot, nu m-ai convins sa vizitez satul ala ...si ma atrage tot ce este vechi si plin de traditii....bafta..si ..