Home - obiective turistice Articole Strasbourg, de pe Rin
 
29.10.2011

Strasbourg, de pe Rin

Strasbourg, de pe Rin

În urmă cu 2.300 de ani, un oraş celtic cu o piaţă numită „Argentorate” se găsea în apropierea râului Rin, între Munţii Vosgi (spre vest) şi Munţii Pădurea Neagră (spre est). Romanii vor stabili aici un avanpost al provinciei Germania Superior, iar în anul 12 î.e.n., numele „Argentoratum” apare prima oară în izvoarele scrise. Viitorul oraş comercial se va dezvolta pe râul Ill, ce se varsă în marele fluviu Rin, şi va fi cucerit succesiv de germani şi franci. În secolul IX numele său era deja cunoscut ca Strazburg, în limba locală.




În secolele ce au urmat, Strasbourg a fost când francez, când german, iar abia după al Doilea Război Mondial el revine în final Franţei. Cu portul său pe Rin, al doilea ca mărime după cel de la Duisburg (Germania), oraşul este un centru economic, industrial şi comercial major. Pe lângă instituţiile europene, Comisia Centrală de Navigaţie pe râul Rin îşi are sediul aici. La fel şi cea mai mare universitate franceză, Universitatea din Strasbourg, cu cei aproape 43.000 de studenţi.

Grand Île (centrul oraşului)
Toate străzile medievale ale centrului duc spre Catedrala Notre Dame, din piaţa cu acelaşi nume, unde îşi au punctul de pornire tururile turistice. Merită să stai la coadă la Oficiul de Turism, pentru o hartă detaliată, care să-ţi arate întortocheatele trasee pietonale sau de bicicletă.
Având fundaţia pusă în secolul al XI-lea, catedrala s-a ridicat din îmbinarea blocurilor de calcar cu nuanţă roz şi a marcat trecerea de la stilul romanic la stilul gotic târziu. De fapt, este o impunătoare capodoperă gotică, cu un turn ascuţit dominând întreg oraşul de la înălţimea de 142 metri. "O delicată şi uriaşă minune", spunea Victor Hugo despre ea.

Ar fi bine să intri în catedrală puţin înainte de ora 12,30 a.m. şi să aştepţi spectacolul ceasului astronomic, un mecanism- bijuterie datând din anul 1842 în forma sa actuală. Câteva marionete se vor roti în cadenţă, iar un cocoş va cânta bătând din aripile scurte, undeva sus, în partea dreapta a ceasului cu înălţimea de 18 metri (de fapt, ceasul este unul dintre cele mai mari din lume).
Admiră apoi vitraliile minunate, orga cu tuburile subţiri energic întinse spre arcurile bolţii, lumina lumânărilor căzută pe coloanele înalte şi îngerii din piatră cu aripi multicolore.

Muzeul catedralei, localizat pe latura dreaptă a pieţei, deţine o bogată colecţie de sculpturi şi vitralii originale, picturi, piese din argint şi mobilier.

Tot în Piaţa Catedralei, poţi să admiri faţada ciocolatie a Casei Kammerzell, una dintre cele mai decorate şi mai bine păstrate locuinţe civile medievale din Strasbourg. În locul vechiului magazin de la parter, acum funcţionează un restaurant.



În partea laterală stânga a catedralei, Palatul Rohan găzduieşte trei muzee pe cele nivele: Muzeul de Arheologie, Muzeul de Arte Decorative şi Muzeul de Arte Frumoase. După Revoluţia franceză, palatul episcopal a fost reşedinţa regelui, abia după 1870 fiind transformat în muzeu.

Pe o străduţă aglomerată pornită din faţa catedralei, ajungi repede în Piaţa Guttenberg, ce adună, într-un careu cu pavaj, palate bogat dăruite cu ferestre de către constructori - multe ferestre, cu obloane deschise, cu flori sprijinite pe pervazuri şi picturi sau sculpturi împrejurul tocurilor din lemn. În mijlocul pieţei, statuia lui Johannes Guttenberg, considerat părintele tiparului modern, aminteşte de prezenţa sa în oraş între anii 1434-1444.



Luând direcţia cartierului Petite France, opreşte-te câteva minute în micul părculeţ cu iederă, felinare şi clădiri cu tencuială colorată, ivit în drumul tău. Butoiul de vin de aici te duce cu gândul la întinderile de viţă-de-vie roditoare de pe dealurile Alsaciei şi la vinul ce le-a făcut celebre.



Petite France îţi pare la fel de frumos ca atunci când te plimbai cu barca pe canalele sale. Acum poţi să citeşte de aproape meniurile bistrot-urilor şi să înalţi privirea spre ghirlandele lungi sau firmele din fier forjat ale braseriilor şi micilor magazine. Păşind pe podeţele dintre îngustele străzi, ascultă cum murmură apa ce trece pe sub case şi fură cu gândul imaginea bârnelor întunecate desenând figuri geometrice pe faţadele luminoase.

Dacă ai şi mai mult timp la dispoziţie, intră în bisericile St-Thomas, St-Martin, St-Pierre-le-Vieux, St-Pierre-le-Jeune, pentru a înţelege istoria catolică şi protestantă a oraşului. Pentru cumpărături, fă popas în Piaţa Kléber, cea mai largă din centrul Strasbourg-ului, o zonă comercială importantă, aici fiind ridicat, la fiecare Crăciun, un brad mare sub care se aşează cadouri pentru cei săraci.

Made in Strasbourg

Dintre mâncărurile tradiţionale, cele mai căutate în restaurantele din Strasbourg sunt tarte flambée şi choucroute (ori sauerkraut). Prima conţine un aluat subţire pe care se întinde ameţitor un amestec de bucăţi de ceapă, felii de şuncă afumată, smântână cu unt şi brânză dulce fină, cu totul topit de căldura cuptorului. A doua combină varza acră atent pregătită cu felii de carne de porc şi cârnăciori, alături de cartofi fierţi, după un model german autentic.



Vinul şi berea nu pot lipsi de pe masă, Alsacia fiind una dintre cele mai importante zone viticole din lume, specializată în Riesling sec, şi cel mai mare producător francez de bere.
Este foarte greu să pleci din Strasbourg fără o cutie de foie gras (pateu din ficat de gâscă sau raţă, preparat după o reţetă din secolul al XVII-lea), fără un pachet de biscuiţi aromaţi ori fără o cutie cu bomboane fine, legată cu panglică de mătase.
Ca suvenir, alege simbolul Alsaciei: barza, prezentă în multe dintre poveştile spuse copiilor.



Călătoria în Strasbourg poate continua prin parcurile sale elegante, prin muzeele cu colecţii variate şi prin bibliotecile păstrând multe şi valoroase incunabule, însă întotdeauna se va opri, ca fermecată, sub streaşina mică a unei case cu bârne, a cărei tihnă se păstrează netulburată în Grand Île, nu departe de modernul port de pe Rin.


Bine de ştiut

  • în prima duminică a fiecărei luni (de la 10 a.m. până la 6 p.m.), intrarea la muzeele din Strasbourg este gratuită, la fel ca în alte oraşe din Franţa.
  • Strasbourg este al doilea oraş diplomatic al Franţei, aici avându-şi sediile 71 de consulate şi oficii reprezentative ale diferitelor state. De acelaşi statut special, de oraş diplomatic, se mai bucură Geneva şi New York.
  • aproape 2700 de incunabule (cărţi tipărite înainte de anul 1500) sunt împărţite în colecţiile a cinci biblioteci din Strasbourg.

 
 
Comenteaza
  • 10 august 2016 / 09:18 Dela Timisesti

    Zilele a 3-a, a 4-a si a 5-a la Strasbourg: I) Cea mai mare universitate franceză, Universitatea din Strasbourg; II) Gradina botanica, Campus Park, Le Jardin botanique; III) Parlamentului European, denumit Louise Weiss; IV) Curtea Europeană a Drepturilor Omului; V) Parohia ortodoxă româna „Sfântul Ioan Botezătorul” din Strasbourg 10.08.2016

  • 09 august 2016 / 14:52 Dela Timisesti

    Tot ziua a 2-a la Strasbourg: Cea mai mare universitate din Franta 09.08.2016

  • 14 ianuarie 2012 / 18:34 bute

    @io "ocupatie romana"...interesanta conceptie avand in vedere ca romanii au controlat si modelat teritoriul respectiv 500 de ani.francii erau "putini"...cine ti-a spus? @cristinel- ai dreptate

  • 02 noiembrie 2011 / 02:18 io

    cristinel ceea ce spui e adevarat dar nu in totalitate franci au venit peste gali dupa ocupatia romana si dupa aia franci fiind putini au fost asimilati de gali si asa a aparut numele de franta

  • 31 octombrie 2011 / 13:45 Cristinel

    Aveti o mica greseala: francii erau tot germani, erau unul din triburile germanice. Ulterior, francezii au fost numiti asa, deorece francii detineau teritorii in Franta de astazi. De la Franken=>Frankenreich=Franta