Home - obiective turistice Articole O nouă minune a lumii – Chichén Itzá
 
21.01.2012

O nouă minune a lumii – Chichén Itzá

O nouă minune a lumii – Chichén Itzá

Pentru „frumuseţea proporţiilor, rafinamentul construcţiei şi splendoarea sculpturilor decorative”, UNESCO a inclus Chichén Itzá, o capodoperă a arhitecturii mesoamericane, în lista patrimoniului universal. Undeva în jungla Peninsulei Yucatán, fuziunea civilizaţiilor mayaşă şi toltecă a dat naştere unui centru politic, militar şi religios cu o puternică influenţă asupra regiunilor învecinate, timp de aproape patru secole. Prin semnificaţia istorică, simbolistica complexă şi conservarea excelentă a minunatelor edificii, Chichén Itzá reprezintă o minune a culturii şi civilizaţiei moderne.



Piramida Kukulkán sau El Castillo (Castelul)

Aproape la jumătatea drumului dintre Mérida şi Cancún, pe o esplanadă aerisită din jungla joasă a Peninsulei Yucatán, piramida Kukulkán constituie miezul complexului arhitectural Chichén Itzá, un vechi oraş mayaş, invadat de războinicii tolteci veniţi în secolul X dinspre capitala lor, Tula - centrul Mexicului de azi. În soare sau în umbra norilor, armonia acestei piramide în trepte, cu o înălţime de 24 m, pare cu adevărat desăvârşită: cele patru feţe din piatră se înclină cu fineţe spre orizonturi, iar pe mica platformă superioară se află un templu (cu înălţime de 6 m) dedicat cultului zeului Kukulkán - Şarpele cu pene sau Quetzalcóatl. Feţele se compun din nouă terase, decorate cu câte 52 de casete plate, dreptunghiulare. Un şir de 91 de trepte înguste taie mijlocul fiecăreia dintre cele patru laturi ale piramidei, fiind mărginit de balustrade liniare. Faţa de nord a construcţiei are însă o particularitate: la întâlnirea cu pământul, cele două balustrade se sfârşesc în două statui mari sculptate în piatră, redând capete de şarpe ale zeului Kukulkán.

Compoziţia piramidei determină începerea numărătorii: 18 secţiuni de terase ale unei feţe - cele 18 luni ale calendarul solar mayaş; 52 de casete, pentru ceea ce mayaşii considerau "secol" prin îmbinarea calendarului sacru cu cel solar; 364 de trepte (91x4) plus platforma - numărul de zile din calendarul solar. Deşi piramida a slujit cultului lui Kukulkán, interpretările numerologice şi datele certe despre cunoştinţele foarte avansate de astronomie ale mayaşilor au pus-o în legătură directă cu venerarea Soarelui.
Accesul pe piramidă a fost interzis în urmă cu câţiva ani, pentru a evita degradarea ireversibilă. Oricum, din uşoara depărtare de baza pătrată, se admiră cel mai bine proporţionalitatea elementelor arhitecturale.

Ceea ce însă se dovedeşte a fi atracţia principală a piramidei adună de două ori pe an mii de vizitatori la Chichén Itzá: coborârea simbolică a Şarpelui cu pene, un efect extraordinar de lumină, observat timp de zece minute în zilele de echinocţiu, 20 martie şi 21 septembrie, în jurul orei 3 p.m. Razele soarelui formează treptat, pe balustrada vestică a feţei dinspre nord, o succesiune de 7 triunghiuri de lumină, ce umplu treptat linia coborâtoare, asemenea corpului unui şarpe. Odată ce ajunge la bază, acest "şarpe" se întregeşte prin unirea cu capul sculptat al lui Kukulkán, probabil pentru a juca rolul principal în ritualurile agrare, profund conectate la ritmul naturii.

;


Un alt detaliu nemaipomenit al piramidei, încă subiect de controversă ştiinţifică, impresionează audienţa: ecoul format pe partea nordică, de către şirul de trepte. La o bătaie din palme, sunetul se loveşte de pietre şi se transformă în ţipătul păsării Quetzal, ce simboliza la mayaşi forţa creatoare, unindu-se cu şarpele în personificarea zeului Kukulkán.

Chichén Itzá clasică (secolele VII - X)

De fapt, piramida Kukulkán încorporează o mai veche piramidă, tot cu 9 terase, construită în jurul anului 800 de către mayaşi, înainte ca toltecii să ajungă în Peninsula Yucatán şi să le transmită cultul zeului Şarpe-cu-pene. Se poate spune că povestea complexului de la Chichén Itzá surprinde două perioade mari: cea a secolelor V-X, când populaţia Itzá (un grup etnic Maya) dezvoltă un oraş în apropierea a două cenote-uri sacre ("chén"- peşteri sau gropi cu apă dulce, create prin eroziunea solului şi prăbuşirea lui), şi cea a secolelor XI-XIII, când, sub influenţă toltecă directă, are loc o întrepătrundere a stilului arhitectural din centrul Mexicului cu stilul Puuc. Războinicii tolteci au adus şi ritualuri pline de cruzime, în care sacrificiile umane deveniseră frecvente şi deosebit de elaborate.
Din epoca clasică, se păstrează câteva edificii impozante: Osuariul, Casa Căprioarei, Casa Roşie, Mânăstirea, Anexa, Biserica, Akab-Dzib, Caracol-ul sau Observatorul Astronomic. Aceste denumiri au fost date de către arheologi, pe baza specificului clădirilor şi a vestigiilor descoperite. De exemplu, piramida Osuariului mai poartă numele de "Mormântul Marelui Preot", vorbind aşadar despre locul unde erau îngropaţi oamenii importanţi ai oraşului - preoţi sau demnitari.

Observatorul Astronomic, cea mai importantă structură din oraşul înfiinţat de Itzá, era folosit de către astronomii mayaşi în studierea astrelor. Patru orificii în pereţii camerei principale a turnului cilindric corespund celor patru puncte cardinale. Datele de echinocţiu şi solstiţiu se stabileau după lăţimea, mai mică sau mai mare, a liniei de lumină formată printr-o fantă anume a observatorului.


Chichén Itzá mayaşă-toltecă (secolele XI-XIV)

Piramida Kukulkán este înconjurată de mai multe construcţii deosebite, întinse prin vegetaţia junglei: înspre vest, Marea Curte pentru jocul cu mingea, Templul Jaguarilor, Templul Bărbosului, Platforma Craniilor şi Platforma Acvilelor; în nord, Platforma lui Venus; înspre est, Templul Războinicilor, Templul lui Chac-Mool, Grupul celor O Mie de Coloane, Piaţa şi alte câteva curţi de joc.



Cea mai mare şi mai grozavă curte pentru jocul cu mingea din întreaga Mesoamerica, numită Gran Juego de Pelota, măsoară 168 m lungime şi 70 m lăţime, având forma literei "T" şi fiind compusă din patru impresionante platforme, corespunzătoare laturilor sale. De fapt, două ziduri paralele înalte de 8 m ocupă lungimea şi au prinse în partea superioară inele din piatră, frumos decorate cu sculpturi. Scenele imortalizate în reliefurile de pe pereţi arată jucătorii decapitaţi. În partidele ritualice, cele două echipe trebuie să paseze o minge din cauciuc dur, fără să o atingă cu mâna, astfel încît să reuşească trecerea ei printr-un inel de piatră, lovind-o cu genunchii sau coatele. Înfruntarea era cumplită, pe viaţă şi pe moarte. La finalul meciului, era cerută sacrificarea căpitanului şi a echipei învinse. (Unii ghizi povestesc că, de fapt, echipa câştigătoare era jertfită - bravii jucători se simţeau onoraţi să-şi dea viaţa pentru zeul lor.)
Acustica Marii Curţi face posibilă auzirea unei conversaţii din capătul opus, ceea ce slujea în trecut intereselor liderilor care asistau la jocurile cu mingea. Totodată, o bătaie din palme produce în partea cealaltă a lungimii curţii mai multe ecouri puternice, efectul sonor fiind de-a dreptul impresionant.



O pădure de coloane sculptate - Grupul celor o Mie de Coloane - ocupă o piaţă mare, de 142/155 m, amintind de un complex impozant, cu numeroase galerii, înglobând şi alte edificii adiacente.



O potecă pietruită, lungă de 300 m, uneşte piramida Kukulcán cu Cenotele Sacru, o mare fântână cu apă dulce, coborâtă la 24 m faţă de nivelul solului. Diametrul părţii superioare este de 60 m, iar adâncimea apei ajunge la 13 m. Fiindcă mayaşii credeau că zeul Chac trăieşte în cenote, ei utilizau această groapă uriaşă doar pentru ritualurile religioase, în care erau aruncate numeroase ofrande (bijuterii, pietre, lemn, scoici etc.). De fapt, marea lor majoritate aparţinea războinicilor, copiilor şi fetelor tinere, jertfiţi pentru zeu.



Pentru turistul simplu, vizitarea complexului arheologic Chichén Itzá se derulează asemenea unui film documentar despre civilizaţia Maya: un ghid pasionat descrie, în stil didactic, momentele istorice importante şi elementele de arhitectură, în timp ce imaginile piramidelor, a zidurilor cu mii de basoreliefuri şi a sculpturilor Şarpelui-cu-pene se succed paşnic pe fundalul cerului. Reconstituirile imaginare ale jocurilor cu mingea sau alte marilor ritualuri din jurul Piramidei Kukulkán la vremea echinocţiilor dau, măcar în parte, măsura frumuseţii şi cruzimii unei civilizaţii extraordinare, care desena harta stelelor, jertfea copii, făcea calcule matematice avansate, slujea zei neîndurători şi ridica în junglă oraşe minunate.



Informaţii practice

Indiferent din ce parte vă propuneţi să ajungeţi la Chichén Itzá, vă recomand să alegeţi un tur organizat, fiindcă preţurile sunt rezonabile (în jur de 50 dolari, în care se includ, de regulă, transportul cu autocar sau microbuz, vizitarea unui cenote, biletul de intrare în sit, un prânz tradiţional), iar serviciile - excelente.

Dacă aveţi norocul să nimeriţi aici chiar la echinocţiu, aşteptaţi-vă la o mulţime de oameni entuziasmaţi şi la un spectacol unic. În cazul în care vacanţa nu vi se potriveşte cu cele două date, puteţi vedea în fiecare seară un show special de lumini şi sunete, în jurul piramidei centrale (de la 7 p.m, toamna şi iarna; de la 8 p.m., primăvara şi vara).

Situl este deschis 365 zile pe an, de la 9 a.m până la 5 p.m., iar biletul simplu costă 98 pesos (inclusiv show-ul) - echivalentul a 7,5-8 dolari.

Un tur pe cont propriu poate fi interesant, centrul pentru vizitatori punând la dispoziţie audioghiduri şi hărţi ori broşuri. Panourile descriptive din incintă sunt în engleză, spaniolă şi mayaşă. Nu uitaţi două lucruri: să vă postaţi la capătul Marii Curţi şi să bateţi din palme, ca să auziţi ecourile; să vă aşezaţi cu faţa spre treptele dinspre nord ale Piramidei Kukulkán şi să bateţi din palme, din nou, pentru a afla "vocea" păsării quetzal. Această pasăre cu un penaj superb este astăzi simbolul naţional al Guatemalei; din păcate, este şi pe cale de dispariţie. Dar repetaţi micul experiment şi înregistraţi-l: prietenii nu vă vor crede şi vor spune că cineva stă ascuns în templul de pe piramidă şi dă drumul la o înregistrare, ca să păcălească turiştii naivi...

Mărimea apreciabilă a sitului (600 ha) şi clima tropicală impun o îmbrăcăminte lejeră, încălţăminte confortabilă şi rezerve de apă. Veţi găsi în interior şi locuri de odihnă, şi suveniruri de toate felurile.


Cuvinte cheie: Mexic , Chichen Itza , maya , toltec
 
 
Comenteaza
  • 25 ianuarie 2012 / 10:27 Claudiu

    Am avut sansa de a vizita regiunea Yucatan si, intr-adevar Chitchen Itza este impresionant. De mentionat ca intreg platoul central este artificial, a fost construit tocmai pentru a servi de baza pentru marea piramida si celelalte. Subscriu la necesitatea de a alege un tur ghidat. Oricum, e de recomandat si o documentare prealabila, timpul e prea scurt pentru a "digera" toate informatiile. Impresiile mele despre vacanta mexicana le gasiti aici: http://claudiumeissner.wordpress.com/category/am-vizitat/ Iar modalitatea cea mai sigura si rentabila de a vizita Mexicul o gasiti aici (necesita minime cunostinte de germana): http://claudiumeissnertravel.reiseadresse.de/ Viva Mexico!

  • 1